Audieri în cadrul APCE:  "Nu Traficului de Maternitate!"

Audieri în cadrul APCE:  "Nu Traficului de Maternitate!"

Audieri în cadrul APCE:  „Nu Traficului de Maternitate!”

DSC02656aFemeile și copiii în contextul surogatului au fost tema unei conferinţe de audieri în Consiliul Europei, organizată în data de 22 aprilie 2015. Scopul acestui eveniment, cu un subiect abordat în premieră la APCE, ni-l explică însuși iniţiatorul întâlnirii, deputatul Valeriu GHILEȚCHI.

"În tipul sesiunii ordinare APCE am organizat audieri sub egida: "No Maternity Traffic" (Nu traficului de maternitate). Inițiativa ține de o moțiune înregistrată anul trecut care cere să fie abordat acest subiect, în special, ceea ce ține de surogatul comercial. În rezultatul acestei moțiuni Comisia de Afaceri Sociale, pe care am onoarea să o conduc, pregătește un raport care va fi ulterior dezbătut în plenul APCE. Scopul conferinței a fost să analizăm practica europeană și să vedem care este opinia experților în acest domeniu. M-am bucurat să văd un interes deosebit față de acest subiect destul de controversat", a conchis deputatul moldovean.

Opiniile celor prezenţi în cadrul audierilor, au pus semne de întrebare asupra moralităţii acestei practici şi efectele negative surogatului asupra copilului şi a mamei care poartă sarcina.

Dr. Grégor Puppinck, directorul Centrului European pentru Lege și Justiție (ECLJ), având o abordare legală cuprinzătoare, a reamintit faptul că, comercializarea copiilor contravine ostentativ drepturilor omului și demnității umane. Nu poate fi negat faptul că împreună cu practica de surogat apar întrebări care țin de „producția la cerere” a copiilor și de prețul pe care cei care intenționează să devină părinți sunt gata să-l plătească. De aceea, potrivit Dr. Puppinck, a deputaților și a societății civile, înainte de a ne întreba cum trebuie reglementată practica de surogat, sau care cadru legal ar putea fi cel mai etic, ar trebui, în primul rând, să ne întrebam cât de compatibilă este această practică cu drepturile omului.

Cu referire la cadrul juridic, Dna. Laura Gotti Tedeschi, asistent de cercetare pentru Core, a scos în evidență exemplul Marei Britanii, acolo unde practica de surogat a fost legalizată în urmă cu 30 de ani. Totuși, chiar dacă țara și-a deschis ușile pentru o piață adevărată, cei care intenționează să devină părinți, în cele mai dese căzuți, caută soluțiile cele mai simple și mai ieftine și de aceea continuă să meargă în India, spre exemplu, unde serviciile de surogat sunt cu mult mai ieftine.

În plus, participanții la conferință au vizionat un video care prezenta mărturia unei foste mame surogat. Acest video, după cum cei prezenți au văzut, a demonstrat faptul că legislația și reglementările în domeniu surogatului nu pot preveni riscurile din timpul sarcinii sau altele care pot apărea în fiecare caz particular. În cazul prezentat, fătul avea o dezabilitate cerebrală severă. Cei care au intenționat să devină părinți i-au spus foarte clar că nu-și mai doresc un asemenea copil, lăsând mama surogat, la mijlocul sarcinii, într-o situație penibilă.

Dna. Anne Schaub, un psihoterapeut belgian, reprezentată a organizației Family Systemics, a completat sesiunea aducând informație de ordin psihologic, care de cele mai multe ori este ignorată, despre: legăturile pe care le construiește copilul cu mama pe parcursul sarcinii, identificarea copilului cu mama sa și frica pe care toți copii o trăiesc atunci când pierd aceste legături. Întrucât scopul practicii de surogat este în mod expres să întrerupă orice legătură dintre bebeluș și mama lui totuși acesta este un moment important a existenței copilului când acesta are în mod special nevoie ca mama să-i fie aproape.

La încheiere, cei prezenți au ajuns la concluzia că practica de surogat nu ține numai de dorința de a deveni părinți, ci are implicații foarte puternice pentru mame, copii, demnitatea acestora și drepturile lor.

Flyer surrogacyTradus şi adaptat de pe: ECLJ.org

Articole asemănătoare

Close