Barack Obama a semnat abolirea amendamentului Jackson Vanik și ”Legea Magnitsky”

Barack Obama a semnat abolirea amendamentului Jackson Vanik și ”Legea Magnitsky”

Barack Obama a semnat abolirea amendamentului Jackson Vanik și ”Legea Magnitsky”

Ambasadorul RM în SUA, Igor Munteanu; Congressmanul Joe Pitts, co-președinte al grupului de prietenie SUA-RM; Secretarul Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, Valeriu Ghilețchi.

Recent, Congresul și Senatul SUA au anulat amendamentul Jackson-Vanik în privința Republicii Moldova și a Federației Ruse, iar azi Președintele Obama a semnat decretul de promulgare a acestei legi. Amendamentul cu pricina a fost adoptat pe la mijlocul anilor 70. Scopul introducerii lui a fost sancționarea economică a țărilor care încălcau grav drepturile omului, în particular, drepturile legate de emigrare pe motiv de convingeri politice sau religioase.

Dacă ne uităm la fostele republici sovietice, vedem că primele care au fost absolvite de efectele acestor sancțiuni au fost țările baltice. În privința lor amendamentul a fost anulat pe 19 decembrie 1991. Următoarea țară care a obținut acest lucru pe 29 iunie 2000, cât n-ar fi de straniu, a fost Kîrgîzstan. Se pare că acordul Bișkekului de a permite Statelor Unite să construiască o bază militară pe teritoriul lor a fost răsplătit, inclusiv prin anularea acestui act. Mai târziu, în același an, pe 29 decembrie, Georgia s-a bucurat de anularea amendamentului. Armenia a beneficiat de acest lucru pe 07 iunie 2005, iar Ucraina pe 06 decembrie 2005. În prezent, dintre țările fostului imperiu sovietic, mai rămân sub incidența amendamentului Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.

Merită remarcat faptul că, deși, Moldova a fost, încă în 1997, inclusă în lista țărilor care nu au încălcări grave în domeniul drepturilor omului, a fost nevoie, totuși, de 15 ani, ca să obținem anularea definitivă a amendamentului. Este evident, că dacă în ultimii trei ani n-ar fi fost depuse eforturi substanțiale în această privință, n-am fi obținut această decizie importantă. Totodată, trebuie subliniat că acest succes este rezultatul unor eforturi comune ale Executivului, Legislativului și Președinției. Printre cele mai semnificative sunt: activitatea Ambasadei și perseverența Ambasadorului Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu; vizita în Moldova a Vice-președintelui SUA, Joe Biden; vizita în SUA a Ministrului pentru Afaceri Externe și Integrare Europeană, Iurie Leancă; vizita în SUA a Președintelui Parlamentului, Marian Lupu, și lansarea cu această ocazie a grupului parlamentar de prietenie Moldova – SUA (o precizare: până în vara acestui an în Congresul SUA n-a existat un grup de prietenie cu Parlamentul Republicii Moldova); întâlnirea Președintelui Nicolae Timofti cu Președintele Barack Obama.

Inițial, includerea Republicii Moldova și a Federației Ruse în același proiect de lege privind anularea amendamentului Jackson-Vanik părea o chestiune inoportună pentru țara noastră. Analizând, însă, efectele mediatice și politice ale acestei decizii, putem spune că Moldova a avut doar de câștigat. În primul rând, am fost puși în condiții egale cu Rusia, ceea ce ne-a oferit o vizibilitate mai mare. Evident că exista și riscul să fim umbriți de partenerii noștri strategici din Est și, astfel, să nu fim luați în seamă. Dar aici a intervenit al doilea element, și anume, cazul Magnițkii care a făcut ca Moldova să arate mult mai bine. Chiar dacă Rusia încearcă să prezinte cazul Magnițkii ca pe o problemă în relația ei cu SUA, acest caz a ajuns și în atenția APCE. Recent la Paris, Comisia pentru Chestiuni Legale și Drepturile Omului a decis inițierea unui raport pe marginea cazului Magnițkii. Raportorul este Andreas Gross, președintele grupului socialiștilor din APCE și unul din raportori pentru monitorizarea Rusiei. Dacă la aceasta mai adăugăm și faptul că domnul Gross este potențialul succesor al lui Jean Claude Mignon la președinția APCE, putem spune cu certitudine că acest raport va avea o rezonanță destul de mare și în comunitatea europeană.

Așadar, în timp ce Rusia a primit una caldă și alta rece, Moldova s-a bucurat de o atitudine caldă și binevoitoare din partea Congresului și Senatului SUA, ceea ce ne oferă un bonus suplimentar în vederea integrării europene. Dar cel mai important lucru este perspectiva de cooperare economică cu SUA. Anularea amendamentului Jackson-Vanik deschide un nou capitol în relațiile economice bilaterale dintre cel mai sărac stat din Europa și cea mai bogată țară din lume.

Close