DESCHIDE MD Legile Găgăuziei // Ce și-a dorit Comratul, și ce a votat Chișinăul?

DESCHIDE MD Legile Găgăuziei // Ce și-a dorit Comratul, și ce a votat Chișinăul?

DESCHIDE MD Legile Găgăuziei // Ce și-a dorit Comratul, și ce a votat Chișinăul?

Diferenţe substanţiale între redacţia iniţială şi cea finală a proiectelor votate vineri, 21 iulie, în Parlament întru armonizarea Legii speciale cu privire la statutul juridic al Găgăuziei cu legislaţia naţională. Proiectele au fost înaintate de Adunarea Populară a Găgăziei (APG) și au stârnit îngrijorare în sânul societăţii civile şi al clasei politice, care au întrevăzut în conţinutul lor reale riscuri de federalizare a R. Moldova. Aceste temeri au fost justificate, după cum rezultă și din interviul pe care îl publicăm în continuare cu preşedintele Grupului parlamentar Popular European (GPE), Valeriu Ghileţchi.

Deschide.MD: Domnule președinte, două din cele trei proiecte au fost votate în două lecturi. Dezbaterea celui de-al treilea proiect a fost amânată pentru sesiunea viitoare. Ce urmărea, de fapt, acest pachet de legi privind Găgăuzia?

Valeriu Ghilețchi: Istoria acestor trei proiecte de legi este legată de o inițiativă care ține de armonizarea Legii speciale privind statutul juridic special al Găgăuziei cu legislația națională. Proiectele de legi au fost elaborate de un grup de lucru special, creat de Legislativ. Noi, când am examinat proiectele prezentate în Parlament, am sesizat o serie de lucruri cu care nu am fost de acord.

Printre altele, se propunea ca Găgăuzia să aibă un nivel juridic special. Noi avem autorități locale de nivelul I și II, iar pentru Găgăuzia proiectele de legi prevedeau „nivel juridic special”. Noi am considerat că acest lucru nu poate fi acceptat și am revenit la terminologia utilizată în legislație și peste tot am introdus „statutul juridic special”. Am făcut acest lucru, pentru cănivelul juridic special, din punctul nostru de vedere, deschidea portița spre federalizare. Noi nu avem în legislația noastră noțiunea de nivel juridic special, de aceea am insistat să fie păstrată noțiunea de statut juridic special.

Deschide.MD: Pe parcursul ultimelor zile am observat că în spațiul public se vehiculează informația despre anumite modificări care ar permite UTA Găgăuzia să includă în componența sa localitățile ce nu fac parte din autonomie.

Valeriu Ghilețchi: Includerea/excluderea localităților în cadrul autonomiei este o prerogativă a autorităților centrale, a Parlamentului Republicii Moldova, și nicidecum nu poate fi o prerogativă a Adunării Populare din Găgăuzia. Am văzut și aici un pericol. Puteam presupune că autoritățile găgăuze vor încerca să convingă alte localități să adere la Autonomia lor. Acest lucru a fost exclus din proiect.

Deschide.MD: A înaintat și Grupul Popular European amendamente la aceste proiecte?

Valeriu Ghilețchi: La inițiativa noastră, a fost introdus modul de organizare și funcționare a autorităților din autonomie. Noi am propus ca ei să activeze în baza Constituției, Legii privind statutul special al Găgăuziei, dar și în baza altor acte normative. Autoritățile din Găgăuzia nu pot funcționa într-un vacuum, ele nu pot adopta hotărâri care contravin legislației în vigoare. Cu toate că au o lege specială, aceasta nu înseamnă că ei pot adopta decizii cu caracter normativ, care ar intra în conflict cu legislația națională.

Am insistat ca aceste legi să fie votate în două lecturi, deoarece exista temerea să nu fie modificate din nou de către deputații din Găgăuzia și alții care nu au fost de acord cu formulările pe care le-am introdus noi. Dar eu consider că formulările în cauză ne-au permis să păstrăm acest echilibru, de care avem nevoie.

Avem o autonomie care își reglementează activitatea printr-o lege specială. Această autonomie are un statut juridic special, dar nu un nivel. Tot ce se decide în cadrul autonomiei trebuie să fie în deplină armonie cu legislația națională.

Deschide.MD: În ceea ce privește ultimul proiect, 318, votat doar în prima lectură, am observat că include unele prevederi ce ar extinde împuternicirile APG. Cum comentaţi?

Valeriu Ghilețchi: Am votat doar în prima lectură, pentru că nu am avut voturi necesare. Este vorba despre o lege specială care se votează cu 61 de voturi. Această lege prevede consultarea prealabilă a APG cu privire la proiectele ce țin de modificarea statutului special al autonomiei. Dar, de asemenea, am insistat să nu apară noțiunea de „aviz pozitiv”. S-ar putea ca avizul lor să fie și unul negativ, dar considerăm că din momentul ce Parlamentul intenționează să modifice Legea specială privind statutul juridic al Găgăuziei, este corect să avem un aviz din partea APG.

Ei au vrut să aibă un drept de veto: dacă sunt împotrivă, Parlamentul să fie lipsit de dreptul de a adopta anumite modificări. Noi am spus că este corect să-i consultăm, dar aceasta nu înseamnă, în mod neapărat, că noi vom ține cont de opinia lor, dacă aceasta este nejustificată. Noi - și din partea Guvernului sau a CNA - avem uneori aviz negativ cu privire la un proiect de lege. Dar, dacă Parlamentul consideră justificată modificarea, o adoptă. Dacă sunt elemente de care trebuie să ținem cont, o vom face, dar nu suntem legați prin acest amendament, nu oferim un drept de veto.

Deschide.MD: Să înțelegem că modificările adoptate de Parlament nu reprezintă vreun pericol pentru ordinea constituțională a Republicii Moldova?

Valeriu Ghilețchi: Noi am ales varianta de a nu permitem Adunării Populare să se transforme într-o autonomie exagerată, care nu ține cont de legislația națională, care să poată deschide portița pentru federalizarea Republicii Moldova. Am adoptat unele modificări foarte echilibrate și care nu reprezintă niciun pericol.

Sursa: Deschide.md

Articole asemănătoare

Close