DISCURS privind combaterea violenței în familie

DISCURS privind combaterea violenței în familie

DISCURS privind combaterea violenței în familie

Doamna Președinte, Stimați colegi,

La școală o profesoară i-a întrebat pe copii: "Dragi copii, cine știe unde este raiul?". Un băiețel a ridicat repede mâna, profesoara bucuroasă i-a dat cuvântul așteptând că el va spune ceea ce știm cu toții, că raiul este în cer. Băiatul, plin de mândrie, a spus cu voce tare: "Raiul este la noi acasă!". Toată clasa a pufnit în râs, el a lăsat capul în jos, după o pauză a adăugat zicând: "De când tata nu mai bea, raiul a venit în casa noastră!"

Stimați colegi, casele noastre, într-adevăr, ar putea fi un colț de rai dar, din păcate, de multe ori ele mai degrabă seamănă cu un colț de iad. Și aceasta se datorează, în mare parte, abuzului de alcool și nu în ultimul rând, violenței în familie. Soții își bat soțiile, soțiile, ca să se apere, lovesc în soți și, de multe ori, aceste lovituri de apărare pot fi fatale. Copii sunt plini de rebeliune față de părinți și de agresiune față de frații și surorile lor mai mici. Părinții își neglijează și nu rare ori, abuzează copii. Deci, prin urmare, problema violenței în familie, așa cum deja s-a spus, este una extrem de gravă. De aceea, în acest context, proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi este unul foarte binevenit. Nu putem fi indiferenți față de această plagă socială.

Este lăudabil faptul că Guvernul vine cu o serie de propuneri menite să prevină și să combată violența în familie. Precizarea unor definiții, introducerea unor noi mecanisme, accentul pus pe consiliere și prevenire sunt elemente importante ale acestui proiect de lege. M-am bucurat să văd că Guvernul a introdus în acest proiect de lege în lista partenerilor sociali și organizațiile religioase. Este important ca toate bisericile să conștientizeze acest lucru, să se pătrundă de această responsabilitate pe care o au în prevenirea și combaterea violenței în familie. Educația, inclusiv cea de ordin religios, trebuie să joace un rol important în eradicarea acestui fenomen. Să nu uităm, de asemenea că un alt rol important îl are și mass-media. Recent, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei am prezentat un raport despre lupta împotriva ultra-sexualizării copiilor. Raportul scoate în evidență că una dintre cauze ale acestei ultra-sexualizări este tocmai mass-media. De aceea fac un apel către societate civilă, să facă un studiu și să vadă care este legătura dintre violența promovată astăzi la televizor și violența pe care o vedem în familiile noastre.

Totodată, sun nevoit să fac câteva remarci de ordin critic.

Așa cum am menționat, prima este legată de introducerea unor prevederi din Convenția Consiliului Europei privind combaterea și prevenirea violenței împotriva femeilor și violenței în familie cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul. Deși multe din aceste prevederi sunt binevenite totuși, cred că era mult mai bine să așteptăm ratificarea convenției. Pentru că sunt costuri pe care, nu sunt sigur că Guvernul le va putea suporta și dl. Reidman deja a făcut referință la câteva situații posibile.

În al doilea rând, introducerea ordinului de restricție stârnește anumite îngrijorări. Așa cum a menționat și dna. Palihovici, noi în 2010 deja am făcut anumite modificări la legea 45. Ordonanța de protecție se introduce în termen de 24 de ore. Și înțeleg că 24 de ore poate fi un termen prea mare. E nevoie de intervenții imediate, totuși consider că este absolut greșit ca ordinul de protecție să fie eliberat de un colaborator de poliție doar în baza unor bănuieli rezonabile. Cum poate un polițist să estimeze, să evalueze sunt rezonabile bănuielile sau nu? El trebuie să constate dacă este un risc iminent asupra sănătății, asupra vieții unui membri de familie. Și o altă întrebare este, de ce ordinul de restricție este eliberat pentru 10 zile dacă instanța este obligată să se pronunțe în termen de 24 de ore. Deci asemenea prevederi, după mine, deschid ușa pentru anumite posibile abuzuri. Să nu uităm de cazul familiei Bodnariu din Norvegia. Orice intervenție administrativă sau decizie administrativă trebuie folosite în situații extreme și pe un termen foarte limitat. Ultimul cuvânt trebuie să aparțină instanței de judecată.

Și în al treilea rând, cel mai îngrijorător lucru pe care l-am sesizat este această intenție poate neconștientizată până la capăt de a schimba definiția familiei. Expresii de genul ” În legislația națională lipsește o definiție clară și completă a familiei. Articolul 48 din Constituție oferă doar niște repere a noțiunii familiei, însă ele nu sunt dezvoltate într-o definiție în Codul Familie“ după mine trebuie excluse cu desăvârșire. Constituția este și trebuie să rămână ca o Biblie pentru Guvern, Parlament, Societate civilă. Noi trebuie să înțelegem lucrul acesta, CEDO nu demult a reiterat acest lucru. Este dreptul nostru de a da o definiție familiei și ea este dată în articolul 48 din Constituție. Dacă este nevoie, așa cum spunea dna. Dumbrăveanu, să fie extinsă lista membrilor familiei este important să fie specificat lucrul acesta. Doar că, dna. Dumbrăveanu, într-un caz dumneavoastră l-ați specificat dar în al doilea caz n-ați specificat, în articolul 133 prim spre exemplu nu ați specificat acest lucru.

În încheiere eu, de asemenea, consider că proiectul de lege trebuie votat în prima lectură, trebuie în curând examinat și pentru lectura a doua și vă îndemn să protejăm familiile noastre ca ele să se transforme, cu adevărat într-un colțișor de rai și să fie așa cum le-a intenționat Dumnezeu când a întemeiat familia.

Doamne ajută în adoptarea acestei legi.

Articole asemănătoare

Close