Discursul prezentat la APCE pe marginea Rezoluţiei discriminarea persoanelor „transgender”

Discursul prezentat la APCE pe marginea Rezoluţiei discriminarea persoanelor „transgender”

Discursul prezentat la APCE pe marginea Rezoluţiei discriminarea persoanelor „transgender”

În sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) ce s-a desfăşurat săptămâna trecută, 20-25 aprilie 2015, la Strasbourg am avut pe masa de dezbateri un raport privind discriminarea persoanelor „transgender”. Rezoluţia a fost propusă de Deborah Schembri (deputat din Malta, membră a grupului socialist). Rezoluția propune mai multe lucruri controversate din punct de vedere moral, printre care  recomandarea de a  introduce al treilea gen.

Un alt subiect controversat a fost manualul internațional de clasificare a bolilor, care consideră că transgenderismul este o boală. Am subliniat în mod expres că acest lucru ține de competența medicinii și nu a politicii. Răspunsul doamnei raportor se include perfect în zicala: „gura păcătosului adevăr grăiește”, citez din cele spuse de ea: „Amintesc membrilor (APCE) că homosexualitatea a fost, de asemenea, clasificată ca boală. S-a pus însă capăt acestui lucru prin voință politică, nu prin descoperire științifică.” Așa dar, homosexualitatea a încetat să fie tratată ca boală, nu pentru că așa a decis comunitatea științifico-medicală, ci pentru că așa au vrut unii politicieni.

Vă invit să citiţi discursul în întregime, susţinut în plenul APCE, pe 23 aprilie, la Strasbourg, pe marginea acestui subiect.

Doamnă Președinte,

Dragi colegi,

Dați-mi voie să încep, spunând că apreciez dorința și sincera speranță a raportorului în faptul că acest raport va contribui la asigurarea unei egalități mai mari și a unui  mai mare respect a demnității, a drepturilor tuturor ființelor umane, fără discriminare. Deși sunt împotriva discriminării, totuși nu pot fi de acord cu un șir de afirmații, definiții și soluții propuse în acest raport și respectiv în proiectul rezoluției.

Doresc să subliniez unele din acestea. Dați-mi voie să încep cu faptele relatate și câteva întrebări retorice. Cum am putea noi cere de la mass-media și de la instituțiile de învățământ să „asigure informație relevantă, precisă și imparțială”, în timp ce datele pe care le avem noi sunt bazate pe studii părtinitoare și subiective?! Cum putem afirma faptul că „persoanele transgender din Europa se confruntă cu discriminare la scară largă”, în timp ce în raport la pagina 6 se recunoaște faptul că „nu dispunem de cifre și date demne de încredere în ce privește mărimea grupului transgender”?!

Dacă vorbim despre cererea de a fi modificat clasificatorul bolilor, folosit la nivel național, și de a pleda pentru modificarea clasificatoarelor internaționale, permiteţi-mi să vă adresez o simplă întrebare: clasificările medicale ale bolilor sunt o chestiune ce ține de știință sau de politică?! Putem să nu fim de acord cu ceea ce spun medicii, însă cine ne-a conferit nouă dreptul ca și politicieni sau activiști în domeniul drepturilor omului să decidem ce poate sau nu poate fi calificat ca fiind drept o boală?!

Chiar dacă un stat-membru decide să permită schimbarea identității de gen, accesul la tratamentul de schimbare de sex trebuie să fie evaluat în fiecare caz aparte, în baza hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pronunțate în cazul Schlumpf v. Elveția, și să fie efectuat în baza unor proceduri legale clare.

Dacă fundamentăm schimbarea sexului pe principiul auto-determinării atunci oferim dreptul unei persoane să decidă asupra sexului său legal. Permiteți-mi în acest context să vă adresez următoarea întrebare, cât te des pe parcursul vieții o persoană poate să-și schimbe sexul, bazându-se pe principiul auto-determinării?! O dată în viață?! O dată în an?! Dacă accesul la asemenea proceduri este bazat doar pe principiul auto-determinării, atunci prezenta rezoluție nu ar trebui să se refere doar la persoanele transgender, ci la toți aceia care optează pentru modificarea genului de fiecare dată când își doresc acest lucru.

Mai este un aspect alarmant asupra căruia țin să atrag atenția. În paragrafele 6.2.1 și 6.3.3. rezoluția sugerează că și copiii, de asemenea, ar trebui să aibă acces la asemenea proceduri. Permiteți-mi să vă aduc aminte despre principiul fundamental, numit interesul superior al copilului. În cauza P.V. v Spania la baza hotărârii CEDO de a restricționa contactul solicitantului cu copilul său a stat anume urmărirea interesului superior al copilului. În preambulul Convenției ONU pentru drepturile copilului se stipulează: „Având în vedere faptul că, după cum este indicat în Declarația privind drepturile copilului, copilul, din motive de imaturitate fizică și psihică, are nevoie de măsuri speciale de protecție și îngrijire, inclusiv protecție legală.”

Formularea din paragraful 6.2.3. sugerează recunoașterea căsătoriilor de același sex, ceea ce depășește jurisprudența CEDO și consensul dintre statele membre. CEDO s-a pronunțat foarte clar spunând că statele membre nu sunt obligate să recunoască sexul dobândit a unei persoane înainte de desfacerea căsătoriei existente. Când este vorba despre subiecte morale sensibile, în absența unui consens la nivel European, Curtea a reiterat în câteva ocazii faptul că statul se bucură de o largă marjă de apreciere. De aceea, mă întreb cum putem noi îndrăzni să cerem statelor membre să analizeze oportunitatea de a „include opțiunea unui al treilea gen în actele de identitate”?!

În baza celor spuse, nu văd cum am putea vota pentru o asemenea rezoluție fără ca să depășim limitele subsidiarității, un principiu de bază al acestei adunări parlamentare. Minimul necesar pentru a îmbunătăți această rezoluție este ca să fie susținute amendamentele propuse de mine și colegii mei.

Doresc să închei cu un citat: „Cultura noastră a acceptat două mari minciuni. Prima este faptul că dacă nu ești de acord cu stilul de viață a cuiva, atunci probabil îți este frică de ei sau îi urăști. A doua este faptul că dacă iubești pe cineva asta înseamnă că ești de acord cu tot ceea ce ei cred sau fac. Ambele sunt absurdități. Nu trebuie să-ți compromiți convingerile tale pentru a demonstra compasiune.” (Rick Warren)

Articole asemănătoare

Close