PLEDOARIA în faţa Curţii Constituţionale privind alegerea directă a Preşedintelui Republicii Moldova

PLEDOARIA în faţa Curţii Constituţionale privind alegerea directă a Preşedintelui Republicii Moldova

PLEDOARIA în faţa Curţii Constituţionale privind alegerea directă a Preşedintelui Republicii Moldova

poză

Onorate Domnule Președinte, Excelențele voastre judecători ai Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională,

Am onoarea în această dimineață să prezint în fața domniilor voastre, din numele a unui grup de 17 deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, o sesizare privind interpretarea art. 135 alin. (1) coroborat cu art. 141 alin. (2) din Legea Supremă și exercitarea controlului constituționalității a unor prevederi din Legea nr. 1115 din 05 iulie 2000.

Atât obiectul sesizării, cât și argumentele în favoarea solicitărilor înaintate sunt descrise în mod detaliat în sesizarea pe care am înregistrat-o la Curte pe data de 12 noiembrie 2015.

În primul rând, apreciez faptul că Înalta Curte a acceptat să examineze această sesizare, pe care semnatarii o consideră extrem de importantă.

În al doilea rând, aș vrea să mă opresc la câteva aspecte, care în opinia mea reprezintă esența acestei sesizări.

La 02 august 1999, un grup alcătuit din 38 de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, unul dintre care este umila mea persoană și singura care mai este astăzi deputat, totodată şi singurul din cei 38 care nu a votat acel proiect de lege constituţională, a depus pentru avizare la Curtea Constituțională un proiect de lege constituțională, care prevedea schimbarea modului de alegere a Președintelui Republicii Moldova și trecerea la o formă parlamentară de guvernare. Proiectul s-a născut în mijlocul unei profunde crize politice și avea menirea să ofere o soluție de ieșire din acea criză, asigurând astfel o stabilitate politică pe termen lung.

Din păcate, vorba fostului premier rus, ne-am dorit să fie cât mai bine, dar a ieșit ca de obicei. Trebuie, însă, să remarc că Înalta Curte și-a îndeplinit cu bine misiunea, oferind un aviz pozitiv pentru acel proiect de lege constituțională. Mai mult ca atât Curtea a statuat, citez: ”Proiectul legii privind revizuirea Constituției Republicii Moldova, în varianta propusă de grupul de deputați în Parlament, poate fi prezentat spre examinare Parlamentului.”

Pe data de 05 iulie 2000, după ce trecuseră mai mult de 6 luni, așa cum prevede Legea supremă, Parlamentul a purces la examinarea acestui proiect de lege. Cu mare regret, la examinarea proiectului de lege în lectura a doua au fost propuse și votate în aceeași zi câteva amendamente care au schimbat esențial proiectul de lege constituțional avizat de Înalta Curte. Altfel spus, deputații au introdus amendamente, care au schimbat esența legii fără avizul Curții. Aceste lucruri se văd clar din stenograma acelei ședințe a Parlamentului.

În opinia semnatarilor, acest lucru este inadmisibil. Dacă am accepta asemenea situații ca fiind în conformitate cu Legea supremă, atunci orice protecție constituțională din partea Curții ar fi una iluzorie, deoarece am deschide ușa pentru tot felul de modificări care pot interveni în procesul examinării proiectul avizat inițial de către Curte. Mai mult că atât, am putea ajunge la situații absurde, spre exemplu, modificarea Constituției cu o majoritate simplă.

Ne bucură, însă, mult faptul că Înalta Curte, pe 10 noiembrie 2015, a menționat în mod expres, citez: "…după avizare de către Curtea Constituțională, nu se admit intervenții în textul proiectului legii de revizuire a Constituției."

Deși în cadrul dezbaterii din 05 iulie pe marginea proiectelor de legi privind modificarea Constituției, au fost introduse și alte amendamente, noi considerăm că cel mai grav amendament este schimbarea modalității de alegere a Președintelui cu 3/5 în loc de alegerea lui cu majoritatea deputaților aleși, așa cum prevedea proiectul inițial. După aproape 16 ani de zile, putem constata că această schimbare a generat o serie de crize politice. În loc să aducă o stabilitatea politică, așa cum s-a intenționat, ne-am pomenit cu o instabilitate și mai  mare.

Timp de 15 ani am avut trei dizolvări de Parlament și nu este esclus să mai fie una anul acesta, ceea ce înseamnă instabilitate continuă, cheltuieli suplimentare semnificative ai banilor publici. Comisia de la Veneția în una din opiniile sale menționează în mod expres că modificările constituționale cer o evaluare profundă pe termen lung. O reparație pe termen scurt sau în engleză ”a quick fix” nu ar trebui acceptată.

O altă consecință a acestui amendament este distorsionarea echilibrului politic. Trebuie să recunoaștem că avem o societate foarte polarizată, ceea ce îngreunează considerabil formarea unei majorități simple. Majoritatea de 3/5 creează presiuni politice enorme. Prin aceste presiuni se încearcă de a reconcilia ireconciliabilul, ceea ce în consecință poate duce la dispariția  partidelor și actorilor politici importanți, lucru de care ne-am convins în acești ani. Încă nu am ajuns la alegerea Președintelui, dar deja se aduc tot felul de acuzații că deputații vor fi forțați, șantajați sau corupți ca să voteze Președintele republicii. Se aud, inclusiv amenințări.

Să nu uităm că în jur de trei ani de zile nu am avut un Președinte ales de Parlament din cauza acestui amendament. Iar trei ani constituie aproape un mandat plenipotențiar. Sunt convins că această situație nu mai poate fi tolerată, ci trebuie reparată în mod cât mai urgent.

Amendamentul semnat de cei cinci deputați cu privire la schimbarea numărului de voturi necesar pentru alegerea Președintelui s-a făcut cu încălcări grave ale Regulamentului Parlamentului, care spunea în mod expres că amendamentele propuse, citez: pot ține doar de a)redactarea textului; b)modificări care nu afectează esența prevederilor propuse de autor. De asemenea, așa cum Înalta Curte deja a statuat, considerăm că este inadmisibil introducerea unui amendament neavizat prealabil de către Curte.

Aș vrea să amintesc Curții că există câteva rezoluții al APCE care cer Parlamentului să fie înlăturat blocajul constituțional privind alegerea Președintelui Republicii Moldova. Din păcate, în actuala conjunctură politică acest lucru nu este posibil și este foarte puțin probabil că va fi posibil într-un termen proxim.

Despre efectele negative ale acestui amendament se menționează și în una din opiniile Comisiei de al Veneția (CDL-AD (2010) din 19.01.2010).

As vrea ca Înalta Curte să rețină faptul că în opinia semnatarilor această contestare nu afectează și nu se referă la mandatul actualului Președinte. Declararea nulității art. 78 de către Curte va avea efect doar pentru perioada de viitor. De asemenea, în opinia noastră, acest lucru nu trebuie să afecteze securitatea raporturilor juridice.

În încheiere, înțelegem cu toții că un proces de amendare a Constituției nu este doar unul tehnic, ci unul care are consecințe politice extrem de importante. Unul din rolurile Curții este să vegheze asupra acestor procese ca să nu admită deraieri de la normele democratice și principiul statului de drept. Dacă lăsăm nesancționată fie și o singură dată o asemenea încălcare, înseamnă că ea oricând se poate repeta. Noi nu suntem prima și singura țară care s-a confruntat cu asemenea situații. Avem exemple în mai multe țări europene, inclusiv pe alte continente. Decizia de astăzi poate deveni una istorică și una care va intra cu siguranță în manualele de drept constituțional.

Dumnezeu să ne ajute la restabilirea ordinii constituționale din Republica Moldova!

curteaconstitutionala

Articole asemănătoare

Close