Onorate Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi Deputaţi,
Daţi-mi voie, pentru început, să exprim un cuvânt de apreciere pentru autorii acestui proiect de lege. Modificarea a 41 de articole din Codul Muncii reprezintă un efort lăudabil şi o muncă considerabilă atât din partea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cât şi din partea Comisiei Parlamentare Protecţie Socială, Sănătate şi Familie.
Printre cele mai pozitive modificări aş menţiona eliminarea limitei de vârstă pentru îngrijirea de copiii invalizi, ceea ce ar permite părinţilor sau tutorilor să îngrijească de invalizii din copilărie şi după împlinirea vârstei de 16 ani. O altă modificare salutabilă este posibilitatea părintelui de a-şi suspenda contractul de muncă pentru a îngriji de copilul bolnav până la vârsta de 10 ani, în loc de 7 ani. Libertatea oferită femeilor, care îngrijesc de copii până la vârsta de 6 ani, de a lucra suplimentar sau în schimb de noapte, de asemenea, este un lucru rezonabil. Nu decide leguitorul, ci decide femeia în funcţie de împrejurările familiale.
În ceea ce priveşte angajatorii, o modificare bună pentru ei este cea a articolului 184, articol care prevede garanţii în caz de încetare a contractului de muncă. Prin modificarea făcută angajatorii vor avea o libertate mai mare în concedierea angajaţilor care nu corespund funcţiei deţinute. Tot în acest context, aş menţiona că dacă dorim să atragem investitori, care să deschidă masiv noi locuri de muncă, se cere o revizuire şi mai profundă a Codului Muncii.
Pe lângă modificările propuse, care aduc o îmbunătaţire considerabilă a Codului Muncii, consider că sunt şi o serie de modificări care ridică anumite semne de întrebare.
Având în vedere că art. 8 intrezice în mod expres discrimnarea pe criteriu de sex, este neclar de ce a fost nevoie să fie propuse 8 alineate noi în care se menţionează doar un singur criteriu de discriminare, cel de sex. Se crează impresia că s-a mers după principiul „unu scriem şi doi în minte”. Sunt impotriva oricărei discriminări, dar în acelaşi timp sunt categoric împotirvă evidenţieirii unui gen de discriminare în detrimentul altor genuri de discriminare. De aceea, propun excluderea în lectura a doua a punctului 4 din acest proiect de lege.
O altă rezervă ridică înlocuirea în unele articole ale cuvintelor „femeile”,”părinţii”, „tatăl” cu cuvintele „salariaţii” şi „persoanele”. Şi în acest caz se crează impresia că se propun anumite modificări, care ulterior vor aduce confuzie. Renunţarea la termenii care în mod tradiţional reprezintă şi susţin valorile familiei, va submina instituţia familiei care şi fără aceasta se confruntă cu o serie de mari provocări. De aceea, propun să păstrăm termenii consacraţi pentru părinţi de tată şi mamă, fără că să-i înlocuim cu alte noţiuni postmoderne.
Aş vrea, de asemenea, să menţionez că susţin propunerea Direcţiei juridice a Parlamentului de a lăsa noţiunea de hărţuire sexuală aşa cum este ea definită de Legea cu privire la egalitate de şanse între bărbaţi şi femei. Definirea noţiunii de hărţuire sexuală pentru fiecare context aparte va duce la confuzie, interpetări şi aplicări eronate ale legii. De accea, propun să omitem această definiţie din actualul proiect de lege.
Acestea fiind spuse, propun că acest proiect de lege să fie susţinut în prima lectură.