Nu contest dreptul unei societăți civile veritabile de a supune unei critici întemeiate orice persoană publică. În cazul acuzărilor, care mi-au fost aduse azi de unii reprezentanți ai societății civile, aș dori însă să menționez următoarele:
• Drepturile omului nu pot fi definite în mod arbitrar și selectiv. Ele sunt definite în mod clar de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Unul din aceste drepturi, așa cum stipulează articolul 9 al Convenției, este libertatea de gândire și conștiință. În baza acestui articol, oricine este în drept să-și exprime dezacordul față de o altă persoană care crede diferit decât el sau ea.
• Promovarea unor valori conservatoare nu poate fi nicidecum calificată drept încălcare a drepturilor omului, o manifestare a homofobiei sau altui gen de fobie. Într-o societate pluralistă trebuie să existe loc pentru diferite valori. Important este ca aceste valori să fie promovate într-un spirit de respect și toleranță, ceea ce m-am străduit să fac de fiecare dată când mi-am exprimat opinia în public.
• Consiliul Europei este considerat Casa Drepturilor Omului în Europa. Dacă eu nu aș fi respectat drepturile omului, așa cum sunt învinuit, cum puteam să dețin funcții elective în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), inclusiv cea de președinte de comisie, cum puteam fi numit raportor pentru respectarea drepturilor omului în țări cum este Franța și Macedonia sau cum puteam fi numit membru al Comisiei pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului?!
• Învinuirea, legată de monitorizarea protestelor care au avut loc în Franța în martie 2013, este total neîntemeiată. Decizia de a prezenta un raport pe acest subiect nu-mi aparține mie, ci aparține Biroului Permanent al APCE. În calitate de co-raportori am fost numit eu și domnul Stefan Schennach, președintele Comisiei de Monitorizare. Raportul a fost finalizat și aprobat unanim în Sarajevo pe data de 03 septembrie, ceea ce denotă o procedură transparentă și democratică.
• La începutul acestui an, APCE a adoptat o rezoluție întitulată "Combaterea intoleranței și discriminării în Europa cu o atenție specială asupra creștinilor". Rezoluția cheamă toate statele membre să respecte libertatea religioasă, ca unul din pilonii de bază a unei societăți democratice și pluraliste, și să împuternicească creștinii să participe amplu în viața publică. De asemenea, rezoluția face un apel către mijloacele de informare în masă să evite stereotipurile negative și prejudecățile împotriva creștinilor (Rezoluția 13660, 07.01.2015).
• Sunt singura persoană vizată din lista celor 19 candidați. Din câte se vede, nu există nici un studiu făcut prin prisma drepturilor omului, în baza căruia să fie evaluați obiectiv și echidistant toți candidații. Prin urmare, sesizez din partea acestor reprezentanți o atitudine discriminatorie pe criterii de convingeri religioase, inclusiv de apartenență la un grup religios minoritar. Este o atitudine clar marcată de intoleranță și creștinofobie.
În concluzie, resping orice acuzație și fac un apel către toți cei care azi m-au învinuit să își reconsidere poziția, dând dovadă de o toleranță inclusivă, nu una selectivă, și să renunțe la ORICE formă de discriminare, în particular la cea bazată pe criteriul de convingeri religioase.
