Țin și eu să mulțumesc dlui Corlățean pentru un raport orientat mult pe acțiune cu referire la recentele evoluții îngrijorătoare din cadrul procesului de pace dintre Israel și Palestina. Sunt foarte recunoscător pentru faptul că acest For a decis să organizeze urgent dezbateri pentru a clarifica care este rolul Consiliului Europei în procesul de pace.
Înainte de a aproba și susține această rezoluție, doresc dă menționez câteva aspecte pe care le consider importante.
Una din primele propoziții din raport este o propoziție care condamnă Președintele Statelor Unite ale Americii pentru declarația prin care afirma că a sosit momentul ca Ierusalimul să fie oficial recunoscut capitală a Israelului și că ambasada SUA trebuie schimbată din Tel-Aviv la Ierusalim. Pe de o parte înțeleg că o asemenea decizie trebuie analizată foarte precaut, dar pe de altă parte, fiecare președinte al SUA de la 1992 în coace, inclusiv Bill Clinton și Barack Obamba, au promis să schimbe ambasada SUA la Ierusalim. Se pare că raportul tinde să atribuie mai multă vină lui Trump, fără ca să menționeze faptul că, atât președinții Democrați, cât și cei Republicani au pledat pentru o asemenea decizie. Prin urmare, singura surpriză în luarea unei asemenea decizii este faptul că un politician a încercat să se țină de cuvânt. Poate că noi, singuri fiind politicieni, nu suntem obișnuiți cu aceasta.
Înțeleg perfect poziția oponenților și dacă analizez rațional, decizia de a strămuta ambasada trebuia să vină ca o ultimă piesă din puzzle după obținerea concesiunilor din ambele tabere. Dar, uneori chiar este nevoie să zdruncini lucrurile pentru ca ele să înceapă să se miște. Și dacă este un lucru pe care l-a atins Trump, este interesul reînnoit în acea zonă și o încurajare convingătoare la a menține dialogul dintre toate părțile în vederea identificării unei soluții. Chiar și această dezbatere, probabil, nu ar fi avut loc dacă nu ar fi fost decizia SUA.
Mai mult, rezoluția afirmă că „Rolul Statelor Unite ca și parte importantă în procesul de pace a fost, fără îndoială, subminat de declarația Președintelui cu privire la Ierusalim, iar Adunarea Parlamentară regretă faptul că procesul de pace a fost întrerup.” La drept vorbind, chiar și înainte de apariția declarației din partea SUA, procesul de pace era practic înghețat dat fiind faptul că pentru o perioadă bună nu s-a înregistrat vreun proces semnificativ.
Spunând asta, apreciez faptul că raportorul apelează și cere Europei să-și asume un mai mare rol în sponsorizarea și reluarea procesului de pace. După cum am menționat și mai devreme, Europa și-a pierdut interesul și chiar pare, că a abandonat eforturile sale în găsirea compromiselor acceptabile între părți.
Susțin integral chemarea la pace și la luarea măsurilor de consolidare a încrederii dintre Israel și Palestina. După cum am menționat deja în unul din discursurile anterioare, pacea durabilă este singura soluție pentru oamenii afectați de acest conflict.
APCE
26 ianuarie 2018
